Generalităţi

Tematica generală a revistei este habitatul uman, de la detaliile intime de construcţie la planificarea spaţială, incluzând proiectarea de arhitectură. Revista este dedicată în special articolelor de cercetare originală teoretică sau aplicativă (structurate sub formă de comunicări succinte sau articole integrale), care prezintă rezultatele cercetării din urbanism (incluzând probleme teoretice şi metodologice, dar şi exemple din practica de planificare urbană şi teritorială), arhitectură (incluzând soluţii şi proiecte inovatoare inovatoare şi consideraţii teoretice) şi construcţii (incluzând soluţii constructive, teoria şi practica din domeniile construcţiilor şi economiei construcţiilor), la care se adaugă disciplinele conexe (geografie, ecologie, sociologie, economie, demografie etc. în profil urban sau teritorial), dar şi sinteze ale literaturii de specialitate, comunicări privind conferinţe sau alte evenimente din domeniu şi recenzii de carte. Politica editorială este concentrată pe evaluarea colegială a contribuţiilor, în paralel cu extinderea sferei autorilor în zona învăţământului (inclusiv lucrări studenţeşti de excepţie), cercetării, practicii, administraţiei şi altor sectoare. În plus, ne propunem o calitate grafică de excepţie, în special pentru disciplinele cu impact vizual – arhitectură şi urbanism. De asemenea, revista are o puternică deschidere internaţională, până în prezent având autori din Algeria, Argentina, Austria, Bangladesh, Belgia, Finlanda, Franţa, Iran, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Moldova, Nigeria, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania şi SUA.

Politica editorială

Având în vedere că revista Urbanism. Arhitectură. Construcţii nu solicită taxe autorilor şi cititorilor, şi că apariţia acesteia se face printr-un consum de timp şi resurse printr-un efort voluntar, acordă prioritate articolelor care respectă cât mai fidel instrucţiunile pentru autori, în special cele legate de formatul bibliografiei şi al referinţelor din text şi fac referire în text la absolut toate imaginile sau tabelele incluse în articol.

Alte politici includ:
  • Evaluarea colegială (peer review). Niciun articol trimis spre publicare nu va fi publicat fără a fi evaluat de referenţii de specialitate externi în ceea ce priveşte calitatea ştiinţifică a acestuia, şi de echipa editorială a revistei în ceea ce priveşte nerespectarea condiţiilor de redactare. Referenţii de specialitate vor recomanda dacă articolul poate fi publicat ca atare sau cu modificări, sau dacă acesta nu poate fi publicat atunci când nu îndeplineşte condiţiile de calitate. Articolele considerate acceptabile de referenţi pot fi respinse în cazul în care autorii refuză în mod repetat să se conformeze cerinţelor de editare specificate în instrucţiunile pentru autori. Prezentările conferinţelor sau altor evenimente şi recenziile de carte nu sunt supuse procesului de evaluare colegială.
  • Acces nerestricţionat şi gratuit. Accesul la conţinutul electronic al revistei, identificat de ISSN 2069-6469, este gratuit şi nerestricţionat. Varianta electronică a revistei include toate articolele publicate, nu şi inserţiile publicitare. Nici cititorii, nici instituţiile în care aceştia lucrează nu vor plăti pentru accesul la articolele de pe site, având dreptul de a citi, descărca, copia, distribui, lista, căuta sau crea legături electronice la textul integral al articolelor. În termenii licenţei Creative Commons, permisiunea corespunde "Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License (CC BY-NC-ND)".

  • Creative Commons License


    Etică şi malpraxis

  • Evaluarea colegială. Este un proces în care identitatea referenţilor şi a autorilor rămâne necunoscută fiecărei părţi până la publicarea articolului. Articolele trimise spre publicare vor fi verificate de Secretarul General de Redacţie. Dacă acesta observă nerespectarea flagrantă a instrucţiunilor pentru autori sau alte probleme, îşi rezervă dreptul de a le respinge, informând autorii asupra motivului. Articolele acceptate în această etapă sunt înaintate către doi referenţi de specialitate externi proveniţi din altă instituţie şi, dace este posibil, ţară faţă de autori, sub forma unui document anonim, care nu va conţine numele autorilor şi afilierea, sau alte informaţii (de exemplu, se recomandă menţionarea proiectului de cercetare prin care a fost finanţat studiul prezentat în articol, dacă este cazul). Dacă referenţii identifică sau bănuiesc identitatea autorilor, trebuie să evalueze articolul independent de apartenenţa etnică, genul, orientarea sexuală, cetăţenia, convingerile religioase ale autorilor, sau să raporteze Secretarului general de redacţie orice conflict potenţial. În cazul unor diferenţe mici, decizia aparţine Secretarului general de redacţie şi se bazează pe importanţa articolului, evaluată în raport cu politica editorială. Dacă recomandările acestora diferă substanţial, articolul este evaluat de un al treilea referent. În cazul acceptării condiţionate de modificări, autorilor li se va solicita, în afara operării acestora, să redacteze o scrisoare anonimă către referenţi în care să prezinte modul în care a răspuns fiecărei sugestii sau motivaţia refuzului de a opera unele modificări. Pe baza acestora, referenţii vor reevalua dacă autorul a răspuns sau nu solicitărilor formulate de aceştia anterior. În cazul respingerii, articolul nu va fi înapoiat autorului, dar acesta va fi informat în privinţa deciziei editoriale. Pentru articolele acceptate, referenţii sunt menţionaţi în fiecare revistă folosind iniţialele prenumelor şi numele, cu excepţia celor care solicită anonimatul.

    Procesul de evaluare colegială


  • Rata de respingere a crecut odată cu prestigiul revistei, standardele actuale fiind corespunzătoare unei reviste indexate Thomson-Reuters atât în privinţa conţinutului, cât şi a respectării condiţiilor formale.

    Rata de respingere


  • Drept de autor şi copyright. Articolele care nu respectă drepturile de autor sau copyrightul, în totalitate sau parţial, prin plagiere (inclusiv autoplagiere) sau includerea unor elemente (de exemplu imagini) care nu le aparţin şi pentru a căror utilizare nu au primit acceptul proprietarilor de drept nu vor fi publicate. Plagiatul este definit ca reproducere a ideilor sau a operei altei persoane fără menţionarea sursei folosind sistemul de citare specificat în Instrucţiunile pentru autori. În procesul de evaluare colegială, plagiatul trebuie menţionat de referenţi folosind formularul de evaluare, oferind suficiente dovezi (inclusiv rezultatele unor programe specializate). Ulterior, articolele acceptate sunt verificate de redacţie folosind un program pentru detectarea plagiatului. Dacă plagiatul este demonstrat după publicarea lucrării, articolele respective vor fi retrase.
  • Diversitate. Pentru a asigura diversitatea autorilor, începând cu vol. 10, nr. 1 din 2019 revista Urbanism. Arhitectură. Construcţii nu va mai permite aceluiaşi autor să publice în acelaşi an mai mult de un articol ca prim autor şi altul în calitate de co-autor. Publicarea următoarelor articole va fi analizată şi în raport cu percepţia primului articol de către cititorii revistei.
  • Roluri. Revista are trei niveluri de decizie. Primul este reprezentat de referenţi, care evaluează corectitudinea ştiinţifică a articolelor şi recomandă acceptarea sau respingerea lor. Palierul intermediar este cel al Colegiului editorial, care poate recomanda decizia în cazul diferenţei de opinie între referenţii care au evaluat acelaşi articol. În plus, ei pot propune politici editoriale şi sunt responsabili cu promovarea revistei în mediul academic şi de cercetare. În acest sens, pot propune afilierea revistei la anumite conferinţe sau evenimente ştiinţifice. Cel mai înalt nivel de decizie aparţine Redactorului şef, redactorului şi Secretarului general de redacţie, a căror responsabilitate variază, în această ordine, de la decizie la execuţie în raport cu politica editorială şi conţinutul revistei. Aceştia au, în ordine inversă, drept de veto faţă de decizia referenţilor, dacă articolele nu sunt conforme cu politica revistei, şi pot media conflictele dintre autori şi referenţi. Decizia de respingere a articolelor neconforme cu politica revistei sau care se abat de la instrucţiuni este luată înaintea trimiterii către referenţi, dar poate fi luată şi ulterior în cazul abaterilor majore. Toate persoanele de la nivelurile superioare pot evalua articole ale căror domenii nu sunt acoperite de referenţii externi.
  • Asumarea responsabilităţii. Autori. Trimiterea spre publicare a unui articol presupune că acesta nu a mai fost publicat sau trimis spre publicare în altă revistă de specialitate, că informaţiile prezentate sunt originale sau respectă normele referitoare la dreptul de autor şi copyright. De asemenea, conţinutul articolului este cunoscut şi aprobat de către toţi autorii, aceştia contribuind la redactarea sa şi/sau la procesul de cercetare. Calitatea de autor trebuie limitată la cei care au contribuit efectiv la scrierea articolului sau derularea cercetării prezentate în lucrare. Autorii îşi asumă întreaga responsabilitate privind conţinutul, corectitudinea şi originalitatea articolelor.


    Referenţi. Referenţii trebuie să comunice Secretarului general de redacţie dacă nu pot evalua un articol, dacă acesta este în afara sferei lor de competenţă sau conduce la un conflict de interese. În caz contrar, trebuie să finalizeze procesul de evaluare trimiţând formularul de evaluare completat. Niciun alt mijloc de comunicare nu poate înlocui acest formular. În absenţa sa, articolul este realocat altui referent.
    Redactori (Redactor şef, Redactor, Secretar general de redacţie, Colegiu editorial). Redactorii trebuie să asigure o evaluare corectă şi nepărtinitoare, dar în acelaşi timp competentă prin păstrarea secretului identităţii celor două părţi, alocarea articolelor în funcţie de coincidenţa sferei de competenţe şi soluţionarea conflictelor potenţiale dintre autori şi evaluatori în paralel cu păstrarea secretului identităţii fiecărei părţi.
    Conflictul de interese. Autorii şi evaluatorii trebuie să menţioneze, ori de câte ori este cazul, posibilele conflicte de interese cu impact potenţial asupra procesului de evaluare colegială. Autorii trebuie să prezinte informaţiile legate de sursa de finanţare atunci când proiectul are cărui rezultate sunt prezentate a fost finanţat printr-un program sau proiect.
    Erori. Dacă autorii identifică erori majore după publicarea articolului, trebuie să contacteze revista şi să trimită, de comun acord cu redacţia, o versiune corectată a articolului.

    Editorial

    Potrivit principiilor enunţate în Legea nr. 350 din 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, gestionarea spaţială a teritoriului ţării constituie o activitate obligatorie, continuă şi de perspectivă, desfăşurată în interesul colectivităţilor care îl folosesc, în concordanţă cu valorile şi aspiraţiile societăţii şi cu cerinţele europene, pentru a asigura indivizilor şi colectivităţilor dreptul de folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului. Gestionarea se realizează prin intermediul amenajării teritoriului şi al urbanismului, care constituie ansambluri de activităţi complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului natural şi construit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale, precum şi la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, naţional şi european.

    Diferenţa între amenajarea teritoriului şi urbanism este una de scară, şi aceasta dictează şi scopul: în cazul amenajării teritoriului, armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea, iar în cazul urbanismului, stimularea evoluţiei complexe a localităţilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung. Se realizează astfel o subordonare, în sensul că urbanismul detaliază şi delimitează în teren prevederile planurilor de amenajare a teritoriului.

    Continuând această subordonare, odată cu eliberarea autorizaţiei de construcţie proiectarea arhitecturală a construcţiilor trebuie să se desfăşoare cu respectarea restricţiilor prevăzute de certificatul de urbanism, şi trebuie să fie direcţionată către atingerea aceloraşi obiective generale legate de dezvoltarea durabilă şi de creşterea calităţii vieţii şi a bunăstării locuitorilor. Pe următorul palier se află proiectarea tehnică a construcţiilor, care se circumscrie detaliilor de proiectare arhitecturală şi contribuie, la rândul său, la atingerea obiectivelor de dezvoltare socioeconomică şi ecologică.

    În consecinţă, cercetarea specifică acestor domenii – fie aceasta fundamentală, istorică, aplicativă sau de oricare altă natură – trebuie să se desfăşoare conform principiilor enunţate şi să asigure o integrare a disciplinelor care caracterizează fiecare palier al analizei. Este o muncă de echipă care presupune o abordare inter- şi trans-disciplinară, integrând în afara cunoştinţelor specifice urbanismului, arhitecturii şi construcţiilor şi pe cele din geografie, ecologie, economie, sociologie şi alte discipline.

    Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC” continuă experienţa prestigioasă a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor – INCERC Bucureşti, a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti, precum şi a Centrului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Documentare pentru Construcţii, Arhitectură, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului – CDCAS, fiind implicat în elaborarea de politici, programe şi planuri în domeniile sale de competenţă, în activităţi de reglementare specifice contribuind la valorificarea rezultatelor ca informaţii sau documente de interes public. De asemenea, INCD URBAN-INCERC efectuează cercetări în domeniul construcţiilor şi materialelor de construcţii, studii şi cercetări în vederea elaborării reglementarilor tehnice şi economice care stau la baza activităţii de concepere, realizare şi exploatare, precum şi de postutilizare a construcţiilor; cercetări aplicative având rol de suport pentru diferite sectoare sau activităţi; studii şi cercetări aplicative în domeniul amenajării teritoriului şi dezvoltării regionale, a dezvoltării reţelei de localităţi, policentricitate, protecţia zonelor construite şi naturale, reabilitare şi reconstrucţie ecologică; elaborarea de studii şi cercetări aplicative în urbanism pentru dezvoltarea durabilă a aşezărilor umane; diagnoze şi prognoze în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi locuirii, etc. Toate aceste activităţi au rol, pe de o parte, de extindere a cadrului legislativ şi reglementar şi, pe de altă parte, de diseminare a informaţiilor şi datelor specifice în domeniile construcţii, urbanism, dezvoltare teritorială durabilă şi locuire asigurând participarea activă a INCD URBAN-INCERC la implementarea obiectivelor Conceptului strategic de dezvoltare teritorială în România 2030.

    Având în vedere bogata experienţă de cercetare a instituţiilor sale componente, INCD URBAN-INCERC consideră necesară elaborarea unei publicaţii de profil care să prezinte rezultatele din cercetare, în acord cu viziunea ierarhică a subordonării şi integrării palierelor activităţilor din amenajarea teritoriului, urbanism, arhitectură şi construcţii. Revista Urbanism. Arhitectură. Construcţii se adresează în primul rând specialiştilor din cele trei domenii de interes: urbanism, inclusiv amenajarea teritoriului, arhitectură şi construcţii, atât din mediul academic şi instituţiile de cercetare, cât şi din administraţia publică locală şi centrală, precum şi profesioniştilor care îşi desfăşoară activitatea în alte sectoare.

    Obiectivul revistei este acela de a prezenta rezultate originale ale cercetării de profil alături de contribuţii teoretice, sinteze documentare, opinii şi recenzii de carte. Ne propunem să susţinem domeniile urbanism, arhitectură şi construcţii printr-o publicaţie ştiinţifică de ţinută, care să reprezinte contribuţiile româneşti şi pe plan internaţional.

    Pentru a asigura atingerea acestui obiectiv, încă din primul număr am optat pentru însoţirea articolelor publicate de un rezumat şi de cuvinte-cheie în limba engleză.

    În vederea acreditării sale de către Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior din România şi pe plan internaţional, revista va funcţiona în sistem „peer review”, adică articolele propuse spre publicare vor fi înaintate către referenţii de specialitate din Colegiul editorial sub forma unui document, care nu va permite identificarea autorilor. În funcţie de recomandarea referenţilor, articolul va fi publicat ca atare sau sub rezerva efectuării unor modificări propuse de referenţi, sau va fi respins în cazul în care calitatea sa nu corespunde exigenţelor revistei. Articolele publicate vor fi structurate sub fie forma unor comunicări succinte (specifică studiilor din domeniu, proiectelor de cercetare aflate în fazele incipiente de derulare şi recenziilor de carte), fie sub o formă extinsă (caracteristică articolelor ce descriu rezultatele unor proiecte de cercetare finalizate, sintezelor documentare şi articolelor de opinie).

    Conf. univ. dr. arh. Vasile MEIŢĂ
    Director General al INCD URBAN-INCERC
    La început de drum

    Urbanism

    Deşi antamată cu dificultate, avem o cercetare în domeniu care merită să fie luată în consideraţie. Această cercetare este, însă, foarte puţin cunoscută în lumea profesională, sunt multe studii care dezbat subiecte de maximă actualitate şi chiar cu prioritate faţă de apariţia problemelor respective în spaţiul european; sunt studii care se fac pe baza fondului documentar constituit de situaţiile concrete din teritoriu (oraşe, judeţe şi regiuni); toate acestea rămân necunoscute şi în consecinţă fără un efort în practica de urbanism şi arhitectură. În aceste condiţii, fiecare publicaţie care se dedică prezentării unor astfel de cercetări este un fapt care trebuie susţinut şi material, şi conceptual, şi cred că acest prim număr al publicaţiei „Urbanism. Arhitectură. Construcţii” este o demonstraţie în acest sens, el reflectând eforturile unei importante instituţii cu activitate în domeniu, precum şi rolul unor conexiuni şi colaborări.

    Prof. univ. dr. arh. Alexandru SANDU
    Decan al Facultăţii de Urbanism şi Peisagistică, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”
    Preşedinte al Registrului Urbaniştilor din România şi al Asociaţiei Profesionale a Urbaniştilor din România


    Arhitectură

    Orice nouă apariţie în domeniu este benefică, mai ales atunci când constituie un spaţiu al dialogului profesional, şi cu atât mai mult atunci când acesta se poarta la intersecţia domeniilor urbanismului, arhitecturii şi construcţiilor. O astfel de publicaţie ar trebui să devină o tribună a discuţiilor corelate, şi se poate înscrie pe traseul care conduce spre recunoaşterea sa prin includerea în rândurile publicaţiilor Thomson ISI sau a celor acreditate de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, cu atât mai mult cu cât în domeniile vizate există puţine astfel de reviste. De asemenea, Urbanism. Arhitectură. Construcţii poate să reprezinte un spaţiu de dezbateri la nivel formativ, prin prezenţa Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, care va putea prezenta anumite intenţii de programare. Prin expunerea rezultatelor cercetării, a dizertaţiilor şi a diplomelor, revista ar putea constitui o platformă în zona academică. În acest sens, ea va trebui să prezinte aspecte benefice profesiei şi va putea oferi o posibilitate ca cercetarea din domeniu să fie mult mai vizibilă decât este în prezent. Nu în ultimul rând, va avea nevoie de susţinerea altor organisme – Registrul Urbaniştilor din România, Ordinul Arhitecţilor din România şi, desigur, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”.

    Prof. univ. dr. arh. Ştefan SCAFA-UDRIŞTE
    Rector al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”


    Construcţii

    Primul număr al revistei „Urbanism Arhitectură Construcţii” editată la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă, se prezintă ca o revistă cu o tematică interdisciplinară din domenii de specializare apropiate, în care ne impresionează plăcut calitatea ridicată a tehnoredactării şi în special a graficii care este asigurată pe întregul conţinut al ei la standarde ridicate! Am convingerea că această calitate deosebită vine să atragă cercetătorii tineri şi consacraţi, să publice rezultatul lucrărilor lor de cercetare într-o publicaţie, care să le asigure pretenţiile grafice dorite şi care să poată sta la loc de cinste în orice bibliotecă de specialitate alături de reviste publicate de edituri renumite! Cu această ocazie doresc să urez mult succes editorului URBAN-INCERC, să menţină şi pe viitor standardul calităţii ridicate atât în ceea ce priveşte grafica revistei, cât şi a conţinutului ştiinţific al acesteia.

    Prof. univ. dr. ing. Iohan NEUNER
    Rector al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti